Paiș'pe ani mai târziu, din nou in Vamă. Diferențele sunt notabile. La Expirat muzică trap și pizde pe "cuburi". La Stuf nasol. La Canapele pula canapele, ia cu scaune. Plin de umbrele aliniate și de șezlonguri, plin de clădiri cu etaj, de balustrade de inox și ia uite, ăla a pus marmură pe jos, un MegaImage mai lipsește și e ca la ștrandul din Pitești. E plin de pet-uri, sticle și pahare, de scânduri bătute aiurea, de cabluri electrice amplasate parcă de un orb, toată lumea poluează, toți jandarmii se uită tâmp, toți politiștii o freacă de-am'pulea. Plin de mașini pe plajă, plin de haine Moschino, plin de "make money not friends". Plin de bețivi penibili, de imbecili drogați, de tipe cu neglije-uri din poliester, în haine de vamă sunt doar unii care par actori, atât sunt de neautentici. Trei sferturi din oamenii din Vamă nu au pic de bronz pe piele, pentru că au venit să tragă pe nas, să se pastileze și să bea niște băuturi contrafăcute extrem de prost. Dacă un OZN o să răpească trei sferturi din turiștii veniți in Vama Veche România nu o să piardă nimic valoros. 

Nu zic să nu te mai duci în Vama Veche. Zic să nu te mai duci având așteptări de "extraordinar" sau "diferit". In Vama Veche nu e mai rău ca în alte părți. E doar la fel. E mediocru. Vama Veche nu mai e o stațiune a celor liberi mental, unde nu contează diferențele sociale. E doar un parc de distracții pentru adolescenți întârziați și dependenți de chimicale, cu marketing fals exact ca un patinoar de mall, in care munții și zăpada din jur sunt printate pe poliplan, iar aerul rece vine din ventilatoare. Din perspectiva asta, a marketingului, Mamaia e mult mai sinceră, azi, decât este Vama Veche. Cotețul ăsta care-mi plăcea atât de mult acum 14 ani a ajuns exact unde se află și "Vama" lui Tudor Chirilă, față de vechea formație "Vama Veche". 

Noroc cu zilele liniștite din 2 Mai. Noroc că mi-a venit o idee pe care o să o exploatez anul viitor, in Vamă. In mod normal nu mi-aș fi permis să mă gândesc la asta, așa cum nu există incă o șaormerie pe terasa Vaticanului și nici un pub cu cidru și bere cu ciocolată în mănăstirile tibetane. Dar Vama Veche a ajuns doar un loc pe waze. Nu mai e nimic acolo care merită respectat și păstrat așa.  

cărțile și bijuterii mai mișto decât alea din Vamă găsești pe

https://bogdanstoica.ro/shop 

De la inceputul anului ma gandesc la asta. "E clasa a 12-a, o sa dea bacul si o sa plece afara". E visul ei, l-a verbalizat de acum un an, si intai l-am ascultat relaxat, ca pe o poveste. Anul asta, in schimb, mi-a dat fiori reci, pentru ca peste Europa au venit pandemia, criza economica, revoltele sociale, chestii care, de bine de rau, ne-au ocolit aici, in Romania. Tarile alea misto cu facultatile alea misto au inceput sa-mi para foarte foarte nasoale. Si chiar daca i-am promis ca-i respect alegerea, imi propusesem sa o sabotez, daca pot. Azi, insa, dupa faza cu "ciasurile" acelui dobitoc sinistru din Parlamentul Romaniei, am decis nu numai ca o las sa plece oriunde, dar si sa o indemn.

Stiti de ce? Pentru ca nu ciasurile cretinului sunt problema. Stiu o droaie de interlopi cu "ciasuri" mai scumpe, care sunt complet analfabeti. Nu bogatia la pachet cu incultura ma deranjeaza. Ma deranjeaza ca desi e mai prost decat pisica fiicei mele, deputatul Ciasuri de la PSD are licență și master în Drept, un master în Securitate, e inscris pentru un doctorat în Securitate, are cursuri postuniversitare la Ministerul Afacerilor Externe, la Academia Militară și la Academia de Poliție. Pula mea. Pula mea!!!!

Intelegeti, sper, titlul. Ce sa faca aici fiica mea? Sa invete pe branci 5-10 ani pentru ca un cretin ca asta sa-i spuna: "esti proasta, ia uite ce de diplome am eu?". Butoiul asta de cacat cu costum sa-i fie superior ierarhic? Sa-i fie dat ca exemplu? Nici vorba. Niciodata. Asa ca de azi incolo o sa-i interzic fiicei mele sa se mai gandeasca la o facultate din Romania. Pentru nu are rost. Poate sa fie cea mai desteapta si mai dedicata din generatia ei, oricand se poate gandi cineva: "dar daca fata asta si-a luat diplomele prin metoda Mitica?".

Tot incepand de azi, cred ca ar trebui ca DNA sa faca o divizie speciala dedicata profesorilor universitari care dau diplome nu doar fiintelor umane inzestrate cu inteligenta, ci oricarui urangutan cu costum daca urangutanu' sare cu banu'. Ca na, acum avem dovada ca Mitica Margarit de la PSD nu ar fi fost in stare sa-si scrie singur diplomele de licentiat si de doctor in pizda mortilor mamii lui de partid. 

Mai țineți minte? Pe 24 februarie, în plină panică națională, eMag lansează o oferta de căcat: 50 de măști chirurgicale cu 500 de lei. Cu doar o săptămâna înainte, cele 50 de măști se vindeau cu 25 de lei. Logic, i-a muit tot internetul până au dat oferta jos. I-am muit și eu. De vreo mie de like-uri, cam așa:

A două zi, când s-au văzut cu o mie de comenzi mai puțîn decât într-o zi obișnuită, emagienii au vrut să dreagă busuiocul: au anunțat că vor subvenționa prețul măștilor, astfel încât să coste doar 3 lei. De parcă in ziua anterioară vindeau măști cumpărate cu 9 lei, nu pe alea de 50 de bani bucata. Logic, lumea i-a muit din nou. Inclusiv eu, de vreo 300 de like-uri.

A treia zi, văzând că nu merge cu vrăjeala, eMagienii au tăcut. Au pregătit o nouă mizerie propagandistică: o donație. Și-au sunat sclavii din Guvern să-i laude, lucru care s-a întâmplat pe 3 martie, când sclavul ajuns ministrul Sănătății a indrugat ceva despre un parteneriat, afirmație imediat îngropată într-un strat gros de muie. Pentru că românii care nu sunt clienți eMag nu sunt chiar atât de proști încât să haleasca balivernele politice venite de la un escrocuț ajuns conjunctural ministru Sănătății.

Au mai trecut câteva zile până când lăcomia a învins din nou, în ședințele eMag, bunul simt și rușinea. A fost ziua în care pe eMag au apărut măști la prețuri decente, de 60 de lei cutia, dar la care transportul costă 750 de lei. Ce credeți că a urmat? Un nou val de muie și de comenzi anulate. La muie am pus și eu umărul, preț de vreo 500 de like-uri.

În acest moment, eMag s-a predat. A terminat-o cu încercările de a părea altceva decât un lacom-lacom-lacom negustor fără etică. A tăcut și a pregătit o nouă șmecherie de imagine, care a devenit publică pe 7 aprilie. Donațiile, băi! Faimoasele donații. 4,1 milioane de măști chirurgicale cumpărate cu 4,4 milioane de lei. Nu cu 3 lei bucata, cum mințea cu o lună în urmă. Nu cu 10 lei, cum mințea cu cinci săptămâni în urmă. În plină criză #covid19 eMag ne arata cum măștile costă doar un leu. Vă dați seama cât de putin costau în martie, cand eMag le vindea cu 10 lei? Mai mult:  la cumparaturile astea eMag a pus mai puțin de un sfert din suma donata. Restul au venit de la o bancă și un producător de software, momiți, probabl cu iluzia unei lovituri de imagine. Vedeți mai jos: "lovitura" a strâns 27 de like-uri în 48 de ore. Cam cât face pisica mea in cinci minute. 

... iar două zile mai târziu, eMag a început din nou mangleală, cu oferta 50 de măști vândute fără adaos comercial. Care măști? Linkul postat chiar de eMag arată că produsul este indisponibil. Iar înainte să fie indisponibile, se vindeau cu 3 lei bucată. Deși sunt cumpărate cu un lei. Cum morții mă-sii e asta "fără adaos comercial"?

Evident, la capitolul măști cu adaos comercial eMag nu suferă de lipsa stocurilor. Puteți să intrați și să verificați, eu nu pun linkuri către jegurile astea. 

Și gata. Asta a fost. Aud că eMag și-a trimis acasă o bună parte din angajați. Minunat. Că s-au pe copcă targeturile, că au scăzut comenzile. Superb. Că Amazon nu-i mai cumpără, așa cum doreau, pentru că Amazon vrea cifre constante, nu se inhaiteaza cu pirații. Absolut perfect. Dacă eMag da faliment, n-o să se întâmple nimic rău. ba, dimpotrivă, sute de mii de magazine online vor vinde mai mult, iar banii se vor duce la niște antreprenori de treaba, normali la cap, poate chiar vecinii tăi. În acest moment, eMag e o nenorocire la fel de mare ca mafia pădurilor, mafia cerealelor, mafia incineratoarelor sau orice politician. 

Iar dacă va întrebați de ce marile platforme ale adevărului, jurnaliștii pulii de la diverse site-uri cu ștaif și diverse televiziuni pline de aplomb când vine vorba de unul care a babardit registrul de încasări al magazinului de pantofi, nu scot o vorba despre măgăriile eMag, răspunsul este foarte simplu: eMag plătește sume uriașe ca publicitate, fie că vinde, fie că nu. Iar jurnaliștii, recunoscători, închid ochii, așa cum i-au închis și când au luat reclamă de la supermarketurile care au distrus producătorii români de alimente, și când au luat bani de la jegurile de politicieni care au dus în cap sistemul de sănătate. Presa nu mai este, orice v-ar plăcea să credeți, o entitate care funcționează pentru interesul public. Dacă era așa, eMag ar fi avut reclame doar în canalizări. 

În încheiere, adaug că donațiile de măști chirurgicale ale eMag pentru cei implicați în războiul #covid19 sunt cvasi-inutile. Măștile chirurgicale sunt proiectate să nu-i curgă din gură chirurgului, când stă aplecat peste pacient, cu bisturiul în mâna, nu să oprească un virus cu dimensiunea de 120 de nanometri. 

Sunt ca niște puști de lemn date soldaților români din Afghanistan.

Ca o revista porno când vrei să fuți ceva.

Ca emag. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Am crezut că mizeria aia de reclamă cu Mihai Șora o să se difuzeze până în zilele Revoluției. Așa era logic. Mesajul era #libertate_la_30_de_ani. Difuzarea s-a oprit, însă, imediat cum s-a terminat turul 1.
Da' n-a fost o reclamă electorală, cum ați putea crede. Nu-nu. Pentru că eMag are nevoie de banii celor proști, needucați, care pun botul la prezentări entuziaste deși produsul promovat e, de obicei, o chinezărie scumpă și proastă. Practic, eMag face bani de pe urma electoratului care ar vota mai degrabă psd decât orice alt partid. 
Și atunci, de ce s-a oprit reclama? Singura explicație este că eMag și Mihai Șora sărbătoresc 30 de ani de când a apărut Black Friday, nu Revoluția din 89. Mai anșia, mai pă cul și pă cileanu.

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

Am auzit la radio si apoi m-am uitat pe net. Da, oameni buni. Ursus, un brand cu o traditie de exceptie, a devenit de vara asta rasul berarilor. Pentru ca a dat-o in diverse. mai exact, a scos o bere Ursus Panda. Si acum insist sa ascultati si voi spotul. Contine doua gafe memorabile. Prima ar fi descrierea gustului ca fiind "usor hameiat". Pai hameiul este materia prima pentru berea traditionala, cum dracu sa aiba berea gustul doar usor hameiat? Adica berea asta e "cam fara hamei"? Adica nu e bere? Iar a doua gafa - pana si copiii vor zice "e ceva in neregula cu descrierea asta" - vorbeste despre curiozitatea innascuta a ursului panda, aflat mereu in cautarea a ceva nou. In realitate, ursul panda mananca doar bambus si e curios ca o piatra. Adica deloc. Unde-l nasti, acolo moare. 

Nu va zic nimic despre cealalta mare lansare a Ursus, berea cu ciocolata, reprezentata de cel mai feroce urs din lume, grizzly-ul american. Pentru ca nu e nimic de spus cand auzi asocierea "grizzly - ciocolata". Eu o sa-mi iau o bere Ursus, zilele astea, sa o bag la congelator. In maxim un an, o sa fie o raritate. Fie bautorii de bere vor fi atat de cretini incat sa bea bere cu putin hamei si bere cu ciocolata, fie brandul Ursus va disparea ca urmare a acestor lansari de-a dreptul cretine. In ambele variante, berea aia din congelator o sa fie o ciudatenie, demna de orice kolectionar. 

cărțile mele sunt pe

https://bogdanstoica.ro/shop 

Acum vreo zece ani m-au atacat doi tipi. Unul cu un cuțit, unul cu o țeavă de fier, mai scunzi decât mine, mai tineri decât mine. S-au apropiat în evantai, cel din dreapta, cu cuțitul, zicând "băiatu', ne spui și nouă cât e ceasul, dar vrem să-l păstrăm să ne mai uităm la el mai târziu". Din bruma de experiență pe care o am, știu că tipul cu cuțitul nu e foarte periculos, trebuie să fie foarte aproape de tine ca să-ți facă rău. Cel cu țeava, însă, poate fi un risc și dacă eșți un expert în bătăi de stradă, pentru că poate s-o arunce spre tine, nu doar să te lovească cu ea. Așa că am mimat panica si ca-mi scot ceasul, cât să mă apropii de cel cu cuțitul și să-i trag o talpă în burtă tare de tot, de cred că s-a scăpat pe el. Voiam să fug pe partea pe care urmă s-o elibereze el, dar după ce el a căzut, cel cu țeava a rupt-o la fugă, așa că am putut să-mi continui drumul. După aia am sunat un amic polițist, să-i povestesc. Zona (ploieștenii știu, mergeam pe jos dinspre Gara de Sud spre Bariera București, pe sub pod), descrierea celor doi, etc. Prima lui întrebare m-a surprins:

- Te-au atins în vreun fel? Tu i-ai atins?

- Ei nu. Eu, doar cu talpa, doar pe unul din ei. De ce?

- Pentru că ăștia doi locuiesc acolo, sunt homelesi, am mai avut plângeri cu ei. Și sunt plini de boli. Să nu te bați niciodată corp la corp cu un d-ăsta, că dacă te scuipă sau te zgârie ai pus-o cel putin de-o hepatită.

It makes you think about it, nu? Pentru mine așa a fost. De atunci, de câte ori am mai ajuns la limita unor confruntări cu persoane paupere, aparent inferioare fizic, m-am gândit și la asta. Si mi-a fost bine. 

Si tot la asta m-am gândit când am văzut filmulețul care a făcut furori pe net, cu polițistul care îi trage niște pumni în gură unui purtător de hanorac roșu, apoi fuge și îl prinde și pe tovarășul acestuia. Ca de obicei, presă a omis să vadă the big picture. De ce l-a bătut polițistul pe tipul ăla? Cum au ajuns cei doi să se întâlnească? Nu. Am văzut doar știri numite "Un polițist snopeste în bătaie un cetățean". Și asta nu e corect. 

Teoretic, lucrurile trebuiau să se întâmple așa: doi oameni opriți de poliție pentru că se aflau pe stradă după ora 22.00 + identificare + amendă = o seară obișnuită. Toți greșim, când suntem prinși plătim, aia e. Numai că acolo lucrurile nu au stat așa. Cei doi au refuzat să se legitimeze. În momentul ăla, mersul în excursie la secția de poliție devine obligatoriu. Cel mai probabil, cei doi nu au vrut să facă asta, așa că polițistul a încercat să-l imobilizeze pe cel mai activ dintre ei (așa se face, prima oară iei liderul în vizor). După ce se vede în filmare, cel cu hanoracul roșu îl ține de o mână și de umăr pe aparentul polițist agresiv. Asta se numește "s-a opus reținerii" și, după caz, "ultraj". La ambele se poate răspunde cu "folosirea forței". Cum poți. Unii polițiști fac secerări. Iei una la picioare de pici pe asfalt ca spicul de grâu pe brazdă. Alții îți sucesc mâinile la spate, chestie riscantă, pentru că poți să provoci fracturi. Cei mai experimentați dintre polițiști lovesc în puncte nevralgice: plex, barbie, ureche, lovituri care te lasă fără aer sau fără echilibru, iar apoi iti pun cătușele. Polițistul din imaginile filmate nu a făcut-o, sau a dat ușor, pentru că purtătorul de hanorac roșu nu-și schimbă nici macar timbrul vocii. Asta ar fi singurul motiv pentru care polițistul ăla ar trebui să fie cercetat: de ce s-a chinuit să plaseze lovituri blande, amicale, când putea să-i fută una și să-i dea cu somn.

Eu bănuiesc de ce nu le-a dat. Pentru ca s-a enervat. Si s-a enervat pentru că a fost nevoit să-l atingă pe ăla, deși teoretic nu era nevoie. Pentru că s-a temut, având experiențe anterioare ca cea descrisa mai sus, că s-ar putea infecta. S-a gândit: "Ia uite, mă, în loc să-și vadă de treabă și să ia amenda, asta pune mâna pe mine. Poate e bolnav, în pula mea, și mă duc acasă, la nevasta și copil cu virusu' lu' ăsta. Păi futu-ți morții mă-ții de jeg, dacă mi-ai dat ceva...". Uitați-va la ploaia aia de pumni și la modul în care politistul își așează periodic masca. Acolo sunt nervi, nu sadism. În momentul ăla, polițistul îl pedepsea pe tip exact cum aș face eu dacă, pe stradă, un tip oarecare ar încerca să mă atingă cu mâinile strigandu-mi ceva de foarte aproape. Pula mea, nu vreau sa-i duc lu fii-mea nimic in plus, zilele astea...

Observați că nu scriu nimic despre "bombardierii" care la o interacțiune cu un polițist au discursul "ce-o să-mi faci, mă? de bătut nu ai voie să mă bați, de luat cu forța nu ai voie, nu ai voie decât să-mi sugi pula". Asta deși pariez că cei doi dobitoci fix asta au zis. 

Și un sfat: încercați, vă rog, să nu mai fiți critici cu polițiștii, privind pe net, din confortul locuinței voastre, fără să știți the big picture. Că încep și ăștia să-și dea demisia. Și ei sunt singura barieră dintre noi și cei care vor să vă ia lănțicul, telefonul, viața și/sau să vă fută femeia. 

*** Pentru politistul din filmare: da-mi un semn la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sa-ti trimit niste carti, gratis. Din perspectiva mea, meriti un premiu. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Aseară am dat block unui tip pe care-l consideram chiar mișto. Mi-a scris ieri, pe zi, arătându-mi niște dubioșenii marca Vlad Voiculescu. Aveam treabă, așa că i-am spus că vorbim "mai încolo". După amiază am citit ce mi-a trimis. Nu era nimic nou, așa că am trecut peste. El nu. Pe la 12 noaptea, îmi scrie "nu uita de mine". De parcă eram angajatul lui, care nu-i trimisese excelul cerut. De parcă îi eram dator. De parcă era problema mea că interesele lui de afaceri se intersectau cu interesele Magic Team, cum zic eu grupării VV.

Așa că i-am trimis un mesaj politicos în care i-am spus că-mi bag pula în prioritățile lui și în Vlad Voiculescu dacă-mi mai scrie căcaturi la miezul nopții, când orice om normal fute ceva, bea ceva sau se uită la netflix, evitând securiștii și securistoizii. Băi, și în loc să zică "scuze, nu mi-am dat seama cât e ceasul", el răspunde cu "stai, că-s prins cu un live". Așa că i-am dat unfriend și block. 

Lucru pe care o să-l mai fac zilele astea cu toți cei care au manifestări similare, de proști nepoliticoși. Cei care-mi scriu seara sau noaptea pe subiecte care-i macină, deși ar putea să se abțină și să-mi scrie a doua zi, într-un interval orar normal. Că nici eu nu le bat noaptea în ușa ca maniacul, pe teme care mă interesează pe mine. Gen: "Auzi, nevasta-ta, când ți-o suge, stă deasupra sau lateral? Ce te superi, mă? Cum adică să te intreb mâine? Păi până mâine uitam și mă interesează subiectul acum, că am văzut pe net un filmuleț și.... Hai mai da-te'n pula mea de figurant, ce să-ti spun, zici că te-am omorât. Pune și tu o pătură pe ușă, la interior, să nu mai auzi când bat, dacă te deranjează. Cum adică trebuia să te întreb mâine? N-auzi că până mâine uitam?!".

Nu-mi mai scrie după ora 18.00 dacă nu-mi ești client. Nu-mi mai scrie noaptea dacă nu faci parte dintre rude sau prietenii apropiați. Să-mi bag pula în morții și răniții mă-tii dacă mă mai deranjezi aiurea. Reînvață bunele maniere, dacă le-ai uitat. În gâtul mă-tii. 

*******

pentru cei normali la cap, cărțile mele, 

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

Serios. Ce voiați să-i facă, mă? Au făcut ce fac tot timpul. S-a acționat conform procedurii românești în astfel de situații. Cum ați putut avea alte așteptări? Cum ați putut să vă enervați uitându-vă la știri, când știți exact în ce țară trăim?

L-au lăsat pe urs să agonizeze exact așa cum ne lasă și pe noi, în spitale. 

Să zică "mulțumesc" ursul că nu l-au infectat cu o bacterie, care să-i mărească suferința.

Că nu a venit la el o ambulanță de urși prost echipată.

Să zică "sărut mâna" familia ursului că nu i s-a cerut șpagă ca să-i aducă victimei o pijama, niște de-ale gurii.

Că nu s-a țipat la ei când ar fi venit în vizită. 

Iar durata mare a procedurii de eutanasiere (a se citi "scăparea de suferință") este și ea justificabilă. Știți ce complicat e să cumperi din bani publici o pușcă cu tranchilizante și un tranchilizant? Păi trebuie să faci referat de necesitate, expunere de motive, să vezi la ce filă bugetară te încadrezi, să te duci la șef să-ți aprobe, să-i dai măcar o ciocolată tipei de la Financiar, că iar îți zice "nu sunt bani". Apoi să vezi de unde dracu' cumperi pușca, să nu cumva să se supere șefu' că n-ai cumpărat-o de la amicul lui. Și să vezi cum introduci și punga puștii pe factură, ca să se justifice prețul dublu...

17 ore să-ți capeți liniștea și să mori? Eu zic că ursul a scăpat ieftin. Iar acum, dacă aș fi jurnalist, aș verifica ce se întâmplă cu carnea și cu blana lui. Pentru că:

#followthemoney

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

Am avut ocazia, luna asta, să vizitez un Cernobâl românesc. Așa spun eu locurilor pe care le distrugem prin abandon. Sunt cu zecile în orașul meu, cu sutele în București, mii în toată țara. Sunt urmele unui genocid cultural pe care eu îl consider fără precedent în Europa. Unele țări și-au șters trecutul sub conducerea unor lideri autoritari. Altele și l-au îmbrățișat și modernizat. Noi, însă, suntem cei care nici nu ne distrugem trecutul metodic, nici nu-l punem prezervăm sau punem în valoare. Doar îl abandonăm. Îl închidem și așteptăm ca timpul, frigul, factorii de risc să-și facă simțită prezența. Uite, acum realizez ce ar trebui să scriem pe ușile acestor locuri: "închis pentru distrugere".

Revin. Am fost într-un loc care stă închis și abandonat de mai bine de zece ani. Un loc deopotrivă vechi și nou, anacronic și util, cu un potențial cultural, social și economic fabulos. Dacă doi oameni din două instituții s-ar așeza la masă cu intenții bune, n-ar dura mult până când acel loc ar fi un punct de reper al orașului, un must-see. Din păcate, orașul meu nu are doi astfel de oameni. Sigur, sunt niște politicieni care susțin că sunt cei doi, dar nu sunt. Dacă erau, locul acesta nu ar fi arătat așa iar eu n-aș fi avut cum să filozofez la catafalcul din cărămizi al unei sobe absolut superbe.

Era o sobă de secol 19. Făcută până în anul 1900. Adică pe la o mie opt sute și ceva. Nu mai sunt multe ca ea. De fapt, mai sunt foarte puține. Valorează enorm, și cultural, și istoric, și material. Nici o instituție de cultură din orașul meu nu are o asemenea sobă. Nici un bogătaș din oraș nu are prin casă o sobă de 10.000 de euro, cât ar fi valorat soba asta. 

Născută din iubirea dintre un sobar instruit la Paris si un mal lutos al Teleajenului, soba a trăit în jur de 110-120 de ani. Anul trecut încă trăia si arata superb. Domina incăperea, cu cei doi metri saptezeci de NeoClasic impecabil realizat, Clădirea în care se afla ceda, însă, puțin câte puțin. Adica puțin podeaua, puțin tavanul, puțin scara.... Câțiva oameni de bine au încercat să ajungă la ea și să o salveze. Era prea riscant. Dacă oamenii ăia doi, de care am scris mai sus, ar fi existat și s-ar fi întâlnit, un restaurator, un sobar și o mașină ISU cu scară ar fi făcut minuni în câteva ore. Am fi avut azi, undeva prin Palatul Culturii, în Muzeul de Istorie sau în Muzeul de Artă o sobă demențial de frumoasă, valorând vreo zece mii de euro. Mii de oameni ar fi venit să o vadă. Până și Libertatea ar fi scris despre ea. 

Din păcate, frumoasa sobă s-a trezit că locul în care a trăit o frumoasă poveste de dragoste, de peste o sută de ani, cu niște lemne, a fost declarat Cernobal. Pe ușă s-a pus panoul pe care scria cu vopsea invizibilă "închis pentru distrugere". Clădirea n-a mai fost folosită, încălzită, curățată, geamurile sparte n-au mai fost înlocuite, acoperișul găurit n-a mai fost reparat, ploaia și frigul și-au făcut treaba iar podeaua pe care era soba a cedat. Frumoasa a căzut de la zece metri înălțime, pe un morman de cărămizi și a suferit, precum se vede, leziuni incompatibile cu viața. Eu am găsit-o exact așa cum o vedeți în poza de mai sus. 

Și acum vă spun un secret: am luat-o acasă. Nu pe toată, că nu aveam cum și nici de ce, nu știu să restaurez o sobă spartă în cinci sute de bucățele. Am luat ce se vede în poză. Cu detergent de vase și cu o periuță de dinți am spălat-o. Acum arată

Oscilez între "să-i fac un stativ din lemn vechi care să o țină verticală" și "să o decupez cu un flex ca pe o efigie si să-i fac o agățătoare de perete". Deocamdata nu mă pot decide. Din cauza ei. Mă face să mă simt prost, cu privirea aia. Pare că mă întreabă, acuzator, ca ecologista aia adolesciudată, "hau der iu?". Pare că mă acuză că fac parte din poporul asta atât de tâmpit încât își aruncă la gunoi istoria, cultura și motivele de mândrie. 

pentru alte lucruri (cam la fel de) vechi apasă pe ultimul din următoarele linkuri:
argint   branduri   cărți   podcast   ponturi   upcycling   vintage